Ucraina intră în cea mai grea iarnă de până acum, iar Bruxelles-ul caută bani. Comisia Europeană a pregătit planurile prin care UE și G7 ar urma să acopere golul de finanțare de 70 de miliarde de euro al Kievului pentru 2027, scrie Financial Times. Cea mai interesantă idee: o parte din împrumutul pentru Ucraina ar urma să fie rambursată din profiturile activelor rusești înghețate.
Cum arată noul împrumut de 45 de miliarde
UE s-a angajat să acopere două treimi din necesar. Pentru asta propune un împrumut de 45 de miliarde de euro, garantat cu actualul buget al Uniunii. Aproximativ 25 de miliarde ar merge la apărare, iar 20 de miliarde la susținerea bugetului ucrainean.
Planul vine după schema de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, agreată anul trecut. De data asta, Comisia vrea acordul tuturor statelor membre, fără excepții. Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Cehia au semnalat deja că vor cere să nu participe.
Rusia, pusă să plătească
Mai departe vine partea ingenioasă. Potrivit unei propuneri legislative văzute de FT, Comisia le face o ofertă țărilor G7 din afara UE. Dacă acordă un împrumut nou pentru restul de 25 de miliarde, Bruxelles-ul garantează că rambursarea va veni din profiturile viitoare ale activelor rusești aflate sub sancțiuni.
Deocamdată, aceste profituri plătesc un alt împrumut, de 45 de miliarde de euro, acordat de partenerii G7 în 2024, cunoscut ca împrumutul ERA. După ce acesta va fi rambursat, Comisia vrea să folosească aceiași bani și pentru împrumutul existent de 90 de miliarde, și pentru cel nou, de 45 de miliarde.
Socoteala e simplă, chiar dacă mecanismul pare complicat. Din golul de 70 de miliarde, UE acoperă 45 prin împrumutul propriu. Restul de 25 ar urma să vină de la partenerii din G7, convinși cu garanția că nu își vor recupera banii din buzunarul contribuabililor europeni, ci din profiturile rusești.
Bruxelles-ul mai cere garanții de la șase țări din afara UE cu rating maxim, AAA, printre care Canada, Australia și Norvegia. Cu ele ar putea strânge încă până la 5 miliarde de euro pentru Ucraina.
Armele, cumpărate din Europa
Cele 25 de miliarde pentru apărare vin cu reguli care favorizează producătorii europeni și ucraineni. Există excepții, astfel încât Kievul să poată cumpăra din altă parte echipamentele de care are nevoie urgent. Propunerea le-ar permite guvernelor UE să adauge Ucraina la contractele de armament deja semnate și să dea prioritate comenzilor ei față de alți clienți.
Europa vrea, cu alte cuvinte, ca o bună parte din acești bani să se întoarcă în propriile fabrici.
Împrumutul pentru Ucraina, văzut de la București
Pentru o țară vecină cu Ucraina, împrumutul pentru Ucraina nu e o dezbatere abstractă despre bugete. Eu îl văd simplu: fiecare euro care ține armata ucraineană pe front e un euro investit și în liniștea noastră. Iar dacă o parte din factură o plătesc profiturile activelor rusești, cu atât mai bine. E greu de găsit o formulă mai corectă.
Mi se pare grăitor că printre statele care vor să rămână pe dinafară se află Bulgaria, vecina noastră de la Dunăre. România nu apare pe această listă și cred că bine face. Ne place să spunem că flancul estic trebuie ascultat la Bruxelles. Acum e momentul să arătăm că suntem un partener pe care te poți baza, nu unul care negociază excepții.
Regulile care favorizează producătorii europeni ne privesc direct. România are deja a doua cea mai mare alocare din UE, după Polonia, prin SAFE, programul european de împrumuturi pentru apărare: 16,68 miliarde de euro, pentru echipamente militare, infrastructură și industria de apărare. Dacă și banii pentru Ucraina vor merge spre fabrici europene, întrebarea e câte dintre ele vor fi în România.
Aici sunt mai puțin optimist. Avem nevoie de fabrici capabile să producă repede și la scară, nu doar de promisiuni. Altfel, banii vor ajunge tot la Varșovia, Berlin sau Paris, iar noi vom rămâne cu meritul de a fi votat corect.
Mai e un lucru pe care îl apreciez la propunere: încearcă să rezolve problemele practice ale unei armate în război. Ucraina nu are timp să aștepte licitații de doi ani. Dacă poate intra în contracte deja semnate și primește prioritate la livrări, un obuz sau o rachetă pot ajunge mai repede pe front.
Planul mai are de trecut de statele membre, iar fără unanimitate va fi complicat. Dar direcția mi se pare bună: Ucraina primește bani, Rusia plătește o parte din factură, iar industria europeană primește comenzi. Rămâne ca România să nu stea doar pe margine.
Sursa principală: newsletterul Europe Express al Financial Times, 18 noiembrie 2026.
