CIUPANEZULArhivă personală, opinii și povești românești puse la punct pentru citire curată.
Mod citire

Veniturile Nvidia: misterul celor 104 miliarde de dolari din Singapore

Marți seară, toată lumea, de la Wall Street la Silicon Valley, s-a uitat la Nvidia. Era prima prezentare de rezultate după demisia lui Jensen Huang, iar investitorii așteptau explicații. În schimb, au primit cifre foarte bune și o frază liniștitoare. Întrebarea care contează rămâne însă în aer: de unde vin, de fapt, veniturile Nvidia?

Financial Times a scris, chiar în ziua rezultatelor, că aproape jumătate dintre ele trec prin Singapore. Iar compania nu vrea să explice de ce.

„Din punct de vedere al afacerilor, totul e ca de obicei”

Colette Kress, directoarea interimară a companiei, a avut de lămurit trei subiecte incomode. Plecarea lui Huang, relația acestuia cu o femeie suspectată că ar fi spioană chineză și felul în care Nvidia își contabilizează veniturile. Conferința cu analiștii a fost, scrie FT, mai degrabă un anticlimax.

Nvidia a raportat rezultate puternice și și-a ridicat prognoza de vânzări pentru anul viitor. Pentru trimestrul al patrulea, Kress estimează vânzări de 130 de miliarde de dolari, mai mult decât se așteptau analiștii. „Din punct de vedere al afacerilor, totul e ca de obicei”, a spus ea. Acțiunile au urcat cu 4,8% în tranzacțiile de după închiderea bursei.

Harvey Jones, numit săptămâna trecută primul președinte al consiliului de administrație din istoria Nvidia, a închis și subiectul revenirii. Consiliul „nu intenționează să-l repună pe Jensen în funcția de director general”, după ce acesta „și-a dat demisia de bunăvoie”. Huang, la rândul lui, a declarat în aceeași zi că ar fi „onorat” să revină la conducerea companiei, evaluată la 3.700 de miliarde de dolari.

Cele 104 miliarde de dolari din Singapore

Aici povestea devine cu adevărat interesantă. Serviciile de informații americane cred că fostul șef al Nvidia a avut o aventură cu Alice Huang, fostă directoare la Megaspeed, o firmă din Singapore care cumpără cipuri de la Nvidia. De aici și atenția nouă asupra finanțelor companiei.

Mulți observaseră deja o schimbare făcută anul trecut. Nvidia nu mai raportează vânzările pe țări după adresa de facturare a clientului, ci după sediul acestuia. Efectul a fost că Singapore a dispărut din locul proeminent pe care îl avea în defalcarea veniturilor.

FT a arătat acum cât de mare era, de fapt, acel loc. Potrivit conturilor companiei, Nvidia a înregistrat în 2025 venituri de 104 miliarde de dolari prin filiala din Singapore, cu 72% mai mult decât în anul precedent. Asta înseamnă aproape jumătate din veniturile ei la nivel mondial.

Ciudat e că filiala a avut, în anul încheiat în ianuarie 2026, un profit de doar 53 de milioane de dolari. Asta sugerează, notează FT, că Nvidia nu are prea mult de câștigat de pe urma impozitelor mici din Singapore. Explicația fiscală, prima care îți vine în minte, nu prea ține. Rămâne întrebarea de ce trec atâția bani pe acolo.

Nvidia nu a comentat nimic dincolo de documentele financiare. Nu a explicat de ce și-a schimbat metoda de raportare. Nici nu a răspuns la întrebările FT despre mărimea veniturilor din Singapore, despre creșterea lor și despre o eventuală legătură cu accesul companiilor chineze la cipurile sale. În aceeași zi, FT a relatat că Nvidia a creat un comitet care să supravegheze respectarea controalelor americane la exportul de cipuri. Wall Street Journal a scris că SEC, autoritatea americană a pieței de capital, anchetează compania.

Veniturile Nvidia și locul României pe harta cipurilor

Poate pare o poveste îndepărtată, dar ne privește mai mult decât s-ar crede. Cipurile Nvidia au devenit o chestiune de securitate națională, iar Washingtonul decide cine primește și cât. În ianuarie 2025, administrația Biden a împărțit lumea în trei categorii de țări, în funcție de accesul la cipurile avansate pentru inteligență artificială. România a fost pusă în a doua categorie, cu limite de cumpărare, alături de Singapore, Polonia sau Cehia. Germania, Franța și Italia au primit acces fără restricții. Regula a fost anulată în mai 2025, înainte să intre în vigoare, dar lecția a rămas.

Pentru americani, contează enorm unde ajung cipurile. Dacă jumătate din bani sunt înregistrați printr-o singură țară mică, iar compania refuză să spună de ce, următoarea rundă de restricții poate lovi și țări care nu au nicio vină. Pentru o țară care ar vrea să atragă centre de date, cum ar trebui să-și dorească România, asta nu e un detaliu. Ar fi păcat să plătim pentru lipsa de transparență a altora.

Mai e un motiv, mai banal. Nvidia face parte din indicele american S&P 500. Cine investește de aici într-un fond care urmărește acest indice o deține, indirect, chiar dacă nu se gândește la ea. Pe banii lor, aș vrea răspunsuri clare, nu fraza „totul e ca de obicei”.

Nu spun că Nvidia a făcut ceva ilegal. FT nu spune asta, iar compania nu a fost acuzată de așa ceva. Dar o companie de 3.700 de miliarde de dolari, care tocmai și-a pierdut fondatorul în circumstanțe încă neclarificate, ar trebui să explice limpede de unde vin veniturile Nvidia. Tăcerea nu liniștește pe nimeni, nici măcar când rezultatele sunt foarte bune.

Sursa principală: newsletterul Due Diligence al Financial Times, 18 noiembrie 2026.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top