Astăzi mi-am reînceput cel de-al 2-lea job care intrase într-un stand-by moderat de facultate. Prima mea zi de lucru și reîntoarcerea pe bătrâna Dacie. Drumul până la complexul Chirigii fără incidente cu toate că eVanghelie nu a făcut mare lucru. A dat zăpada dar nu a dat cu nimic să se topească. Natura are un rol foarte important pentru șoferii care circulă prin sectorul 5. Nu asta vroiam să punctez ci drumul până la Cora și înapoi. Mergeam lejer, încărcat cu marfă, șoseaua umedă, 3 benzi libere.
Circulam lejer pe banda de pe partea dreaptă și într-un moment de neatenție … cotrobăind posturile radio FM, am pierdut controlul ne bolidului de formula 7 și am intrat fix într-un morman de 2 ori mai mare decât el de zăpadă.
Zăpadă până la uși; am coborât pe ușa din spate, fiind de 5 locuri și am oprit un taxi să mă tracteze. Cu toate că aveam tracțiune pe spate era prea bine înfiptă să mai poată ieși.
Drumul de la Cora spre Apaca poate fi foarte înșelător dacă stați să faceți altceva în loc să vă uitați la drum.
Nu am mai avut timp de frânare deloc. Și de-aici vechea zicală românească:
“Să nu ai încredere în femei și în frânele de Dacie.”
Da. Cu siguranta ca da.