CIUPANEZULArhivă personală, opinii și povești românești puse la punct pentru citire curată.
Mod citire

Competitivitatea UE: șeful Booking.com cere fapte, nu vorbe, de la Bruxelles

Dacă ai deschis o pensiune la munte sau ai rezervat măcar o dată o cameră online, Booking.com face parte din viața ta. Acum, șeful grupului din care face parte platforma vine cu un reproș cunoscut oricui a avut de-a face cu birocrația. Bruxelles-ul vorbește frumos despre competitivitatea UE, dar face prea puțin.

Glenn Fogel, directorul general al Booking Holdings, i-a spus jurnalistei Barbara Moens de la Financial Times că oficialii europeni ar trebui să treacă de la promisiuni la fapte. Altfel, spune el, își subminează propriii campioni tehnologici. Booking.com are sediul la Amsterdam și este, cum observă FT, unul dintre puținii giganți tehnologici europeni cu adevărat globali.

Vorbe multe, rezultate puține

Contextul contează. După raportul lui Mario Draghi din 2024, competitivitatea UE a devenit prioritatea numărul unu la Bruxelles, cel puțin în discursuri. Comisia Europeană a propus mai multe pachete de reducere a birocrației. Firmele sunt însă tot mai frustrate de ritmul lent al reformelor, scrie FT.

Fogel a ales ironia. A provocat Comisia să publice „toată simplificarea incredibil de frumoasă” făcută până acum, eventual într-o listă actualizată lunar. „Nu sunt sigur cât de mult va crește lista în următorii ani. Sper să crească foarte, foarte mult”, a spus el. Între timp, a adăugat, Comisia a rămas „fără litere” pentru acronimele noilor inițiative legislative.

Inteligența artificială și regulile pentru giganți

Dincolo de glume, Fogel are două reproșuri concrete. Primul ține de inteligența artificială. Tot mai mulți călători își organizează vacanțele cu ajutorul AI, iar regulile europene, susține el, pun compania în dezavantaj. „Există îngrijorarea că, dacă vom avea reglementări care ne limitează capacitatea de a concura la nivel global, pentru că regulile ne restrâng folosirea AI, iar concurenții noștri nu au aceste restricții, vom fi dezavantajați”, a spus Fogel.

Al doilea reproș vizează Digital Markets Act, legea europeană pentru platformele digitale foarte mari. Booking a fost desemnată în mai 2024 drept „controlor de acces” (gatekeeper), alături de nume precum Google, Apple sau Meta. Potrivit lui Fogel, legea „a făcut mai dificil pentru Booking.com să concureze în industria globală a călătoriilor” și a creat „avantaje pentru jucătorii non-europeni precum Trip.com, Expedia sau Airbnb”.

„De ce ar veni Comisia Europeană cu o reglementare care îi face mai greu companiei europene să ofere servicii mai bune, să se extindă și să creeze mai multe locuri de muncă?”, s-a întrebat el.

Aceeași plângere vine și din industria grea

Fogel nu e singurul care acuză Bruxelles-ul de promisiuni neonorate. În același newsletter, FT scrie că industria europeană a aluminiului se teme că va fi lăsată fără protecția promisă. În septembrie, cu câteva zile înainte să-l publice, Comisia a renunțat la un plan de taxare a exporturilor de deșeuri metalice. Din ele se produce aluminiu nou, mai ieftin. A promis în schimb că, de anul viitor, va interzice exporturile acestor deșeuri către țările din afara OCDE.

Industria crede acum că India ar putea primi o excepție. Motivul ar fi un acord comercial care urmează să fie semnat în decembrie și pe care Bruxelles-ul nu vrea să-l pună în pericol. Într-o scrisoare către președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, asociația European Aluminium avertizează că India primește peste 30% din exporturile europene de deșeuri de aluminiu. Comisia a spus doar că nu comentează speculații.

Competitivitatea UE, văzută dintr-o pensiune din România

Cred că Fogel are dreptate în privința Bruxelles-ului, dar când vine vorba de propria companie își face, de fapt, treaba de lobby.

Are dreptate pentru că oricine a completat vreodată o cerere de finanțare europeană știe un lucru. Simplificarea promisă se vede mai bine în comunicate decât la ghișeu. Un hotelier din Brașov sau un atelier din Slatina simt la fel de bine povara pe care o descrie el, doar că nu au un interviu în Financial Times ca să se plângă.

Numai că nu pot trece peste un lucru: Digital Markets Act e una dintre puținele reguli europene de care pensiunile și hotelurile mici din România chiar beneficiază. Legea interzice platformelor de talia Booking să le împiedice pe unități să ofere un preț mai bun pe propriul site sau pe alte canale. Pentru o pensiune care plătește comision la fiecare rezervare, asta contează mai mult decât orice discurs despre competitivitate.

Iar sfatul pentru turist e simplu: înainte să apeși pe „rezervă”, intră și pe site-ul hotelului sau sună la recepție. Uneori găsești același preț, alteori unul mai bun sau micul dejun inclus.

Cât despre AI, Fogel ridică o problemă reală. Tot mai mulți oameni își plănuiesc drumurile cu asistenți AI, iar banii uriași din inteligența artificială se adună în companii americane. Dacă Europa își leagă singură mâinile, nu doar Booking pierde teren. Dar de aici până la a spune că o lege care protejează hotelurile e problema Europei e cale lungă.

Bruxelles-ul are nevoie să audă critica despre birocrație, altfel competitivitatea UE rămâne un slogan. Doar că ar fi bine să o audă și de la cei care nu au de câștigat direct din ea.

Sursa principală: newsletterul Europe Express al Financial Times, 19 noiembrie 2026.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll to Top