În timp ce defilam spre facultate, observ un Logan care trece pe lângă mine. mă uit mai bine, Andronescu venea în Rectorat, probabil ceva treaba și-mi aduc aminte, când acum cateva luni scormonea în buda să elimine Spiru Haret, care de altfel nu este o facultate, părerea mea. În fine, opreste Loganul la vreo 20 de metri în față mea și vorbeste din mașină cu portarul care trebuia să ridice și să coboare bariera și îl intreba cum de bariera e deschisa și nu inchisa cum trebuia, da asta explicatii și porneste în tromba, probabil nervoasa. Ajung în dreptul portarului și îl intreb, ce avea doamna ministru, are vreo problema ceva? La care portarul, care este și paznic pe timp de noapte raspunde: “Eu cred ca asta e nef***ta și d-aia face asa! O aranjam noi odata și odata. ” Rad în hohote gandidu-mă numai la faptul ca ea e un ditamai ministrul și el un amarat de portar și mi-i imaginez pe scarile Rectoratului chinuindu-se cu ea sau mai rau în ghereta în care își face portarul veacul.
Ca urmare, cred ca un sambure de adevar se afla și în spusele portarului, pentru ca foarte nervoasa, venise în Facultatea de Transporturi, când grupul nostru radea și își aducea aminte cum era acum o luna când dadeam gata un top de coli pentru a scrie O SINGURA cerere și cate și mai cate, incepe să se ratoiasca la noi ca ce facem atata galagie pe holuri. Raspunsul unui coleg a fost destul de clar și intepator: “Pentru ca momentan nu deranjam pe nimeni! ” Atunci a iesit și noul rector al Universitatii, profesor de-o viața prin Politehnica, Serban Raicu – tata celor mai logice materii de la profilul pe care sper să-l termin – care ne-a spart doar dintr-o privire. Asta e, vrem să luam și noi restantele.
