Îmi pare rau. Știu ca asta nu schimba cu nimic situatia, dar… macar o fi asa și asa. Nu știu ce să mai zic. N-am nimic de zis în apararea mea. Dar îmi cerscuze Giuliei în primul rand pentru ca a așteptat vinerea trecuta fix 40 deminutedupă mine. Cu toate ca am încercat să fac tot posibilul să ajung. I-am datpestecap planurile. S-a supărat și nici nu mai vorbește cu mine, dar poate îi trece. Nu știu, zic. Cristinei, care și-acum are cadoul prin pat și-l mut de colo până colo. Lui ‘mnealui caruia sper ca astăzi să-i ofer cadoul, totuși.
Cel mai mult îmi pare rau ca nu am reușit să trimit cadoul la Constanta, lui Leusor. El e cel care crede și stie ca exista Mos Craciun. Și vreau să stie ca a venit Mosul, numai ca mai intarziat pe la București. Și ca o să ajunga și la el, cumva, cadoul.
De Boris nu mai zic nimic, dacă nici el nu mă cunoaste, inseamna ca… nimeni nu mă cunoaste.