Decathlon

Astăzi, dinlipsaocupației m-am gândit să merg să văd și eu de o bicicletă, o bandă de alergat, un costum de scafandru, o cizmă, o sandală, ceva. Să mai scap de monotonie. Pentru asta am ales Decathlon, fără să mai fi fost niciodată. La recomandările unoramici. Am ajuns acolo, sperând că voi fi singurul de azi din magazin. Surpriză: nu eram singur, magazinul era arhiplin. Pfoooaaa, hai să intru totuși să văd un preț ceva.

Toți clienții dinăuntru erau călare pe ceva: bicicletă, tricicletă, micicleta, trotinetă, skateboard, role, hibrid între trotinetă șiskate, hibrid între tricicletă și trotinetă. Inimaginabil. Dacă nu te uitai se înfigea vreunul în tine. Drept urmare, undeva în secțiunea bărci și tir cu arcul, un copil de vreo 4-5 ani zbiera cât îl țineau plămânii MAMAAAAA și mergea nebunește cu bicicleta. Fără 5 cm să nu mă de-a cucapulde asfalt.

Pentru astfel de părinți am un sfat. Ori și țîncopiiîn lesă, ori îi lasă acasă, ori stau după ei când se plimbă cu bicicleta, numai să nu-i lase SINGURI printre rafturi. Există posibilitatea de accident. Bicicletele expuse, din câte am observat și eu, nu au frânele reglate.

Foarte aglomerat Bucureștiul de1 MAI. Nu numai în magazine ci și pe șosele, în oraș. Așadar, Decathlon mi-a lăsat un gust amar. Prin prisma organizării, clientelei, prețurilor. Să nu uităm că încă suntem în criză.