Astăzi, la UniversitateaPolitehnicaBucurești s-a fluierat începutul goanei după diploma de licență. Din păcate, șase din cei care au susținut licența astăzi, la Facultatea de Transporturi nu au fost așa de norocoși, astfel încât au plecat spre cămin cu coada între picioare. Însă nu la asta vroiam să ajung ci la majoritatea celor care termină o facultate. Ascultam pe unul dintre vecinii de vis-a-vis care făcea o paralelă între studenții la Politehnică și mediatorii din Poliție… prea multe coincidențe.
Studentul Politehnicii trebuie să știe, după primul an, „cum este mersul” la facultate sau în cămine. Studentul politehnist, după ce află cum este mersul poate candida și promova examenul mediatorilor din Poliție cu brio. Șpagă în stânga, șpagă în dreapta… du-te la ăla. Putere maximă de convingere. După o zi de genul asta vii extenuat. Te pui în pat, deschizi radioul sau TV-ul și auzi… X a fost prins când lua șpagă. Și atunci ți faci idei, dacă vede și ăla aceeași știre? Dacă mă trezesc mâine cu banii înapoi? Sună, stresează-te până la momentul K și acolo primești telefon: Știi, X n-a mai vrut, îi e frică… etc și pleci cu coada între picioare fără ca măcar să încerci marea cu degetul.
Exemplul îl aveți în imaginea atașată. O bucureșteancă merge în Timișoara să facă Facultatea și să-și obțină licența. De ce nu a făcut-o aici? Pentru că… aici nu avea cunoștințe? Doi știu și restul și dau cu presupusul. Așa-i în România. Trăim din șpăgi, cu șpăgi, pe șpăgi. Noi să fim sănătoși să facem șpăgile pentru alții, că restul vine de la sine.