După cum vă spuneam pe 10.04.2010 trebuia să se întâmple ceva. Găsisem un job super într-un oraș pitoresc. Jobul mi-ar fi plăcut, dar implica foarte multe compromisuri. Depărtarea de București, nici o problemă. Renunțarea la facultate, hmmm … ultima 100 de metri, cam greu, dar realizabil, implicând și altceva decât jobul în sine. Depărtarea de prieteni, grea, dar cu merite pe altă parte. Am renunțat la acest job, după ce am fost și am discutat termenii și condițiile. Bineînțeles s-a ajuns la acest job, fără să vreau la recomandări înalte.
Momentan, mă mulțumesc cu ceea ce am aici. Îmi este foarte bine, din punct de vedere financiar sunt mai mult decât mulțumit. Este suficient cât câștig și ceea ce fac. Îmi place, chiar dacă mașina de aici nu mă ajută. Mi-am fixat câteva targeturi pentru când “voi fi mare”, pentru că de ce să nu recunosc, sunt încă un copil. Și-n gândire, și-n gesturi, și-n vorbire, și-n luarea deciziilor, și-n orice …
Targetul meu este de a ajunge la 1.000.000 de RON până la vârsta de 44 de ani. Depinde implicit de mine și cred că este un target care merită, strategie și investire. Sper să ne citim și atunci și să vă dau o veste extraordinară.
Tata mi-a spus și îmi repetă: “Banii nemunciți nu ajung la oameni ca noi! Muncește și vei avea. Nu-ți pune speranțe în jocurile de noroc pentru că niciodată nu vei câștiga! ”
Inginer sef service auto.