Un titlu potrivit pentru acest articol pe care îl am în ciornă de mai bine de 4 zile nu am găsit încă un titlu adecvat. Mă gândesc că poate îi găsiți voi un titlu, sau poate că e mai bine să rămână așa; fără titlu. Nu am avut niciodată un articol fără titlu. Niciodată nu am fost cum am fost zilele astea. Chiar dacă se întâmpla des vara asta, când eram cu capul în nori să mi se fure telefoanele și actele. Eram distras, eram euforic, eram altfel. Acum sunt altfel și nu știu cum sunt. Cert este că articolul ăsta a fost modificat de n-spe mii de ori. Așa, altfel … sper ca asta să fie varianta finală. Probabil că și cei de la diacritice.com s-au săturat de accesările și nedumeririle mele.
Să trecem la fapte totuși, o lălăi degeaba. Să spun exact ceea ce vroiam să spun.
Am pentru toți o întrebare
Cine a inventat iubirea oare?
Știa măcar că în adâncuri doare?
Știa sau a aflat din întâmplare?Știa că sufletul se-nmoaie
Precum pământul de la ploaie?
Știa că suferința este grea
Și foarte greu treci peste ea?Vă spun ce cred! Că nu știa.
A inventat-o și-a lăsat-o așa.
Să afle toți; ca el și ea.
Că nu-i aiurea.Și ce fac eu să dovedesc
Pentru persoana ce-o iubesc?
O să mut munți și mări din loc
Să-i dovedesc că nu-i un joc.Să-i dovedesc că o iubesc
Fac totul să nu o rănesc.
Și îmi cer scuze când greșesc,
E-un gest firesc.Și-aș face totul pentru ea
Să-i fie bine pe cărarea
Ce am ales-o amândoi
Și nu o să dau înapoi.Am așteptat, aștept și tot voi aștepta
Și sigur o să vină clipa
Care de fiecare dată a venit
Și telefonul sună ostenit.Și vreau să-ți spun că te iubesc
Și cum vrei tu îți dovedesc.
Și vreau să îți arăt că nu gândesc;
Iubita mea nu o să te dezamăgesc.
Multumim. Asa o sa-l las. Fara titlu.