Cum v-am povestit, de Paște am fugit din București. Departe – până la Bacău. în trenul care era deja full de la București am întâlnit numai și numai moldoveni. Nu că aș avea ceva cu ei, numai că nu-i prea înțeleg. Până să ajung undeva unde nu am mai fost niciodată a trebuit să întreb de câteva ori unde e Bacău pentru a ști când cobor. Inițial trebuia să ajung undeva la ora 18: 42, dar printr-o minune de Paște a ajuns la fix ora 18: 28. Gara, plină de boschetari și un greoi miros de rahat (nu turcesc). Când am ieșit din gară, am dat piept cu aerul de Bacău.
În dreapta gării un butic unde tanti de acolo vorbea un dialect al limbii române din care nu am înțeles mare lucru, dar dădeam din cap și am plătit cât mi-a cerut. În fața gării nimic schimbat față de București: taxiuri peste taxiuri, cu prețuri între 1, 7 și 1, 9 lei. Până să mă decid de unde încep un nene tot striga după mine să mă urc la el, exact ca la București!
Super. M-am urcat și am zis: La stadionul municipal! Și-acolo am ajuns, în 2 minute. Hopa. Trafic 0, poliție pe străzi, vor să închidă o intersecție din apropierea gării pentru a face un pasaj subteran și el tot îmi explica fără să știe că eu nu sunt de acolo, până am deschis gura și mi-a zis: Tu nu ești de aici. Și imediat aparatul de taxat urca în delir până la 10 lei. Ca să vezi … nu numai în București se fac măgării cu clienții. Bun, am plătit și nu am zis nimic. Am ajuns la singurul McDonald’s din oraș. Frumos, tot orașul era acolo în clipa aia. Înăuntru full, afară nimeni, frigut. Am discutat până pe la ora 21: 10 și apoi către gară, fără să-mi amintesc că făceam doar 2 minute cu taxiul. Alți 10 lei, de data asta cu 4, 5 lei șpagă. Foarte corect taximetristul, mi-a povestit de drumurile lor de-acolo, eu de gropile de pe strada Veseliei și am ajuns. Pe ocoliteee!
La gară primul tren către București 1: 33, 05.04.2010. Fuck! Prea târziu, și ia-o la pas prin oraș. Am văzut magazinul Plus, Billa, la Arena Mall nu am ajuns, am văzut UniCredit, Allianz Țiriac, sensul giratoriu din centru, sediul Poliției, muzeul, firme de turism, o ceva (nu știu ce este, care știe să spună) cu ceasuri și mulți oameni plimbându-se noaptea la ora 22: 00, chiar și bătrâni. Să văd așa ceva și în București. Tare aș vrea. În Bacău numai mașini scumpe, rar câte-un Logan. Chiar și taxiurile Logan sunt puține. Un oraș super, care merită. Și nu e deloc mohorât. Cel puțin din ceea ce am văzut eu. Dar e foarte micuț.
La ora 23: 40 eram înapoi în gară după ce am străbătut la pas jumătate din oraș, cred eu. Aici numai boschetari care ocupau toate scaunele. Nasol, am mai bătut la pas distanța gară – autogară, m-am certat cu câinii, m-am certat cu tanti de la ghișeu pentru că nu a vrut să-mi de-a bilet la jumătate doar cu legitimația cum cei din București mi-au dat și am mai savurat un pic aroma țigaretelor.
La ora 00: 33 în gară a sosit un tren internațional care mergea la București format numai din vagoane cușetă. Fără să îmi spună nimeni nimic, am mers și am întrebat nașul cam pe unde merge, ce face, că a fost Paștele, cum l-a petrecut și hop îmi zice, ai bilet? Nu! Sări în el, du-te la cușeta VII și așteaptă-mă acolo. Fă-te comod și pregătește banii. Gata! Acolo am fost în secunda 2. Și-așa eram super obosit. M-am dezechipat, m-am îmbrăcat de somn, am pus 2 perne, 2 pături, am lăsat lampa aprinsă și somn până la 5: 30 când am ajuns în București. Iuhuu … călătoria până la Bacău și înapoi cu tot cu consumație m-a costat nici mai mult nici mai puțin de 160 de lei all-inclusive.
De-aici înainte cred că o să merg prin toată țara în câte un week-end. Dar mai am nevoie de un aparat foto cât de cât bunicel. Pozele făcute cu telefonul … sunt cum sunt.
Da, una. <img alt=”:D” class=”wp-smiley” height=”18″ src=”http://www.marincristian.ro/smilies/yahoo_bigsmile.gif” title=”:D” width=”18″/>