
Insotit de un amic până la Dristor drumul a fost ok, în schimb lumea din metrou morocanoasa. Baietii afisau un zambet fals prietenelor care-i insoteau, probabil din cauza cheltuialilor la care aveau să fie supusi, ele sarind în sus de bucurie. Până la destinatie ramasesem singuri, majoritatea coborand la Unirii – centrul “bucuriilor”.
Am ajuns la Dristor, hop să cad din picioare. mă luase ameteala de la atatea reclame puse pe stalpii din peron. Totuși, cu greu am reușit să mă redresez și fuguta către iesire. La iesirea din metrou dau fix de un magazin din asta de vise, amplasat la nici 300 de metri de o școală … sau liceu. Totuși pe lângă el o gramada de persoane cu foite care își preparau tigarile. Tulai Doamne și fugi.
Îl sun pe Silviu și inventez ceva pe moment. M-a prins Jandarmeria și nu mă lasa ca nu am actul de identitate la mine, vino și scoate-mă. LAMEdar totuși am reușit să-l scot și să mancam o shaorma.