Bun, în stanga aveti o fotografie care se va mari odata “clickata”. Să va povestesc istoria și sudoarea acelei, poze, sau printscreen, cum doriti să îi spuneti. Astazi, în jurul orei 13: 45 mă hotarasc să merg la BRD (sediul unde am contul deschis) pentru ca nu pot aduce modificari contului decât de acolo, cu toate ca am dat telefoane, etc., să le cer cateva explicatii și să-mi rezolv implicit 2, aparent mici, probleme! Buuuun, ajung fix la Unirii, stiti voi, magazinul mare, centrul Bucurestiului, malluri, parc, primind indicatii de la o vaca cu cabina de la sucursala BRD Regie. Ajung fix în buricul Bucurestiului, stau la coada, convins ca este sediul de la Unirii, se inchide ghiseul la care stateam mă trimite la altul, alta coada, alta distractie, noroc cu clientii care veneau să-și achite facturile la omuletul de carton din centrul sucursalei de care mă amuzam copios când nu le citea codurile de bare și injurau printre dinti, sau când le refuza bancnotele uzate.
După ce ajung în față doamnei, foarte amabila de altfel, îi dau buletinul și aud: “Domnule Cristian, contul dumneavoastra este deschis la sucursala BRD Unirea.” Eu bucuros și mandru de mine, stiind pozitia mea geografica la milimetru (ca de sunt inginer ): “Da, stiu, pentru ca nici colegii dumneavoastra de la sucursala BRD Regie mi-au spus asta, și d-aia mă aflu aici.” Ea, foarte amabila și zambind: “Aici este sucursala BRD Bratianu, sucursala Unirii se afla undeva pe strada … Ionescu, de la Logofat Udriste mergeti mai la dreapta și o să o vedeti! ” Eu, deja enervat: “Bineee, faceti-mi va rog dumneavoastra aceste modificari minore dar necesare, as dori un cont BRD-Net (să intru în randul lumii) și un card BRD EPayment MasterCard în lei.” În regula, 2 secunde să incerc.” După ceva tastari vine un răspuns SEC: “NU, nu se pot face modificari la noi, doar la cei de la Unirii. Îmi pare rau, alte informatii va mai pot oferi? ” Eu: “Da. Spuneti-mi cum ajung la ei.” Ea: ”Nu stiu, probabil colegul de la ghiseul 1 stie, mergeti la el.” Eu: “Multumesc! ” Și la ghiseul 1 o coada de 4 persoane + riscul să nu fi stiut nici ala nimic, plec singur catre sucursala Unirii bazandu-mă pe ceea ce mi-a spus la inceput. Mă hotarasc să merg pe jos până acolo, probabil nefiind departe și astfel evitam și riscul de a nu gasi loc de parcare.
Ora 14: 45: Mă indrept voios și bucuros catre punctul fierbinte, afara cald, aglomeratie. LA o shaormerie un arbitru cu sapca (aka militian ) savura o shaorma, probabil mare, cer și eu o apa minerala. Asta mă studia și dau să plec. Arbitrul face o intoarcere brusca, auzind o frana și toata shaorma lui pe jos am intors spatele și razand am mers mai departe. Merg cam 1 km și dau de o benzinarie, unde intorceam și o luam spre Udriste și o domnita dintr-o rulota cu o voce pitigaiata zbiara mai să-mi sara inima: “Domnu’ acte auto vreti să faceti? ” Surprins de ea dau meticulos din deget, parca neintelegand ce a vrut să-mi spuna. Continuandu-mi drumul, dau de un soi de groapa de gunoi neamenajata și-mi zic: “Nu, sigur nu e asta drumul bun, probabil am inteles gresit indicatiile dudui, poate trebuia să merg mai inainte și să fac pe vreo straduta stanga pentru a iesi în Udriste și poate se afla pe acolo.” Mă hotarasc să intreb un bastinas: “Domnu’, nu va suparati, stiti cumva vreun sediu BRD prin apropiere? ” El: ”Da, mergeti vreo 500 de metri mai în față și pe stanga este un sediu BRD și unul BCR.”
Ora 15: 07: Ajung la locul cu pricina, intru și mă indrept la ghiseu, dubios, foarte multe din ele libere și dau de o domnisoara de vreo 23 – 25 de ani. Eu: “Buna ziua! ” Ea: “Buna ziua, va putem ajuta cumva? ” Eu: “Da, dar as avea o prima întrebare: Este agentia BRD Unirii? ” Ea (zambind): “Da.” Eu (pe un ton mai ridicat; asupra mea aveam concentrata atentia tuturor colegilor ei precum și a gardianului care oricum dormea): “Bine, și aia de la Unirii de ce e Bratianu și voi de pe stradutele astea, ascunsi pe aici sunteti Unirii? ” Ea (serioasa): “Nu stiu să va raspund la întrebare.” Eu: “Bine, uitati, eu am nevoie de urmatoarele 3 lucruri: 1. Să oferiti acces și celorlalte agentii BRD pentru contul meu. 2. Să îmi fac card BRD EPayment MasterCard în lei. 3. Să îmi deschid cont BRD-Net și să îmi modificati adresa din baza de date.” Ea: “Bine. Completati aceste formular pentru cardul BRD Epayment și cererea de depunere a 25 de euro în cont pentru a putea fi retrasi, fiind comisionul anual de intretinere.” După ce completez formularele i le inmanez zambind și mandru ca am terminat. Ea: “Asteptati 2 minute, și merge să faca n-spe mii de copii după nu stiu ce formulare și chestii și vine la mine cu un brat de hartii, semnati pe prima pagina și pe ultima.” Eu (stupefiat): “Pentru ce să fac acest lucru? Nu am cerut credit, am cerut un amarat de card.” Ea: “Da, dar trebuia să anulam cardul dumneavoastra Maestro, să atasam contului cardul Epayment și pentru asta trebuie să fiti dumneavoastra de acord … ” Eu (nelasand-o să termine): “Ok. Semnez, dar trebuie să citesc intai, acordati-mi 2 minute.” Citesc hartiile, toate în regula, mai putin partea cu comisionul de intretinere pe care banca îl poate modifica după bunul plac fără un anunt în prealabil. Neavand incotro și dorind ce este mai bine și mai sigur pentru mine mă hotarasc, îmi calc pe inima și semnez, gandidu-mă: “Nu are cum să-l faca acum un simplu comision de intretinere de vreo 100 – 200 de euro.” Bun, merg la domnita și îi spun: “Uitati actele gata semnate”. Ea: “A doua chestiune, BRD-Net, completati și semnati formularele acestea 2.” Mă conformez și incep să completez, cerandu-i și detalii despre BRD-Net. Ea: ” … da, și dumneavoastra o să primiti pe mail o parola și aveti acces instant la conturile dumneavoastra și puteti face orice pe ele, iar non stop aveti asistenta tehnica Vocalis, care este cel de-al doilea formular pe care îl completati.” Mă gandesc: “Super tare, astia vor clienti și nu stiu cum să-i agate mai bine și să le faciliteze modalitatile de plata, etc.” Eu: “Perfect, dar dacă uit parola care o am scrisa aici și pe care de altfel dumneavoastra o cunoasteti, ce se intampla? ” Ea: “Stiti, treaba cu vazutul, noi respectam clientul și regula noastră este bla bla bla, iar în legatura cu uitatul, o să va cerem mai multe date personale pentru identificare.” Eu (entuziasmat de carisma și viteza cu care decurg lucrurile): “Este perfect.” Îi inmanez formularele completate și astept; alte copii, alte printuri, dar nimic de semnat. Ea: “Altceava? ” Eu: “Accesul celorlalte agentii la contul meu și modificarea adresei! ” Ea: “Ne pare rau, pentru acest lucru este nevoie să mergeti dumneavoastra la sucursala cea mai apropiata de dumneavoastra, să deschideti cont, apoi să veniti să îl inchidem pe acesta și să mergeti la locul de munca să schimbati contul în care va sunt virati banii” Eu: “Ok. Nu mai doresc acest lucru. Dar modificarea adresei? ” Ea: “Pai am modificat și adresa dumneavoastra, dar am o întrebare pe adresa de email este cristian@marincristian.ro? ” Eu: “Da. E ceva în neregula? ” Ea: “Nu, doar ca până acum doar firmele aveau email personalizat.” Eu: “Eu sunt exceptie.” Ea (razand): “Alte informatii? ” Eu: “Nu, multumesc pentru tot.” Dau să plec de la ghiseu și îmi aduc aminte de card, când o să-mi vina ca nu am intrebat! Mă intorc și zic: “Mă scuzati, ar mai fi ceva, când îmi vine cardul? ” Ea: “Pai cardul dumneavoastra va fi emis în 10 zile lucratoare, AICI.” Eu (calculand zilele lucratoare): “Cum AICI? Nu, vreau în Regie să vina, nu mai bat drumul iarasi.! ” Ea: “În regula, completati formularul acesta și o să vad ce cod are sucursala de acolo pentru a vi-l trimite.” În sinea mea, taci ca e bine, o ultima sfortare și e gata, intru în randul e-lumii. Completand linistit formularul o aud pe domnisoara intrebandu-și colegul: “Auzi, BRD Regie sau BRD Politehnica nu le gasesc aici. Ce fac? ” La care se aude un răspuns: “Suna la ei și intreaba-i codul.” Domnisoara care mă deservea și pe care o urmaream pe sub cozorocul sepcii se ridica și mai intreaba o colega exact acelasi lucru primind acelasi răspuns. Vine la computer și suna la agentia din Regie vorbind cu un foarte mare tremur în voce, parca ar fi fost în față multimii și ar tine un speech sau ar fi facut un lucru rau și ar trebui să raporteze sefului. După ce a facut rost de codul acela, îmi preia formularele și ridica privirea din tastatura, se inrosise, era penibil, mă bufnea rasul și ea zambea la mine, rosie în obrajii precum copii aia mici care intra în casa după ce se joaca în zapada 2-3 ore. Face copii și după astea și îmi zice: “Mă scuzati … stiti, am uitat să va dau copiile documentelro dumneavoastra.” Eu (crezand ca sunt 2-3 coli): “Da, să mi le dati.” Și îmi aduce undeva la 20 de coli și incepe să-mi spuna de la ce e fiecare. Le preiau constiincios și îi urez o zi cât mai buna.
Ora 16: 11: Ies din agentie, merg să-mi iau o apa minerala de la un minimarket alaturat și mă indrept debusolat catre directia opusa sosirii mele la banca. Mă asez pe o banca, ostenit parca de atatea hartoage completate, și vad un autobuz (104). Merg spre statia în care oprise cu gandul de a-mi procura bilet, dar fiind o zona “laturalnica” constat ca nu exista asa ceva și mă risc să merg pe BLAT. Ajung la Unirii, care era a doua statie, mă dau jos și merg la masina până în Regie ajungand la tinta la ora 17: 10, extenuat după ziua asta pe care nici macar nu o planuisem, a fost ceva spontan.
Ora 23: 10: Primesc un mail de la brd-net@brd.ro în care mă instiinta de asa mult asteptata parola de acces la contul meu, propriul meu cont BRD-Net. Mă uit eu, citesc mailul să fiu sigur, și purced la drum: http://www.brd-net.ro aleg prima optiune de sus, introduc codul de utilizator și parola și UIMIRE, nu functioneaza, mai incerc odata, mă gandesc ca e de la browser, incerc cu toate, nimic! Sun la Vocalis, surpriza, IVR-ul spune ceva de genul: “Programul nostru cu publicul s-a incheiat, bla bla …”
De aici concluzia: Promovarea serviciilor este pe primul plan, insa calitatea lor lasa foarte, foarte mult de dorit. Astepta să îi sun maine fără nici cea mai mica intentie de cearta pentru a incerca activare, dezactivarea, pornirea, ce Dumnezeu vor ei să faca, numai să mearga serviciul asta BRD-Net.
P. S.: Orele le stiu pentru ca de fiecare data când fac ceva, vreau să vad cât timp mi-a luat și apelez pe cate cineva pentru a avea totul inregistrat, iar la sfarsitul zilei fac o lista cu timpul pierdut aiurea. Asta pentru ca TIME IS MONEY dar și pentru a-mi planifica ziua urmatoare cât mai chibzuit și cu cât mai putine iesiri spontane din schedule. Dati click pe poza să vedeti marea schisma a contului meu!