Școala de șoferi

Citeam de dimineață blogurile. Surfam printre ele, altceva mai bun de făcut nu prea am, până la 12: 00 când plec la serviciu. Citeam și dau peste  blogul lui Danniel unde vorbea despre școala de șoferi. Și repede îmi aduc aminte de București și de zilele când îl băteam cu un BMW M3 cabrio care acum este pus pe AutoVit de vânzare. Nu asta contează și nici marca mașinii, contează că sunt o grămadă de școli de șoferi în București și mai ales pe arterele mai aglomerate, acolo îi bagă și pe elevi. Mă gândeam de ce fac asta și sun instructorul care acum 1 an și jumătate m-a pregătit pe exact aceleași străzi să îl întreb de ce.

Răspunsul pe care l-am auzit m-a lăsat mască. Ședința de conducere durează 2 ore. În trafic alea 2 ore nici nu le simți, dar elevul? Elevul ce face? Învață să conducă pe dracu. Oricum, școlile de șoferi sunt făcătoare de bani pe orice timp. Criză, necriza.

Și tot citind blogul lui Danniel, mi-am adus aminte cum am făcut eu fișa medicală și testul psihologic.

Testul medical: intru la policlinica din spatele Regiei, mai exact din spatele căminului P23-P24 și mă duc la portarul de acolo care îmi cere 120 de lei și în 20 de minute vine cu fișa și cu o obligație din partea mea. Să mă prezint la controlul oftalmologic. Pe atunci nu purtam ochelari, dar mă duc, zic e floare la ureche. Și ajung, intru, mă pun pe scaun și începe cu niște carnețele cu puncte colorate să-i spun ce cifre văd. Aoleuuuu … aia a pus capac. Nu am nimerit nici un număr din ăla corect, numai pe lângă, m-am scuzat că sunt obosit și mi-a pus verdictul: discromatie verde-galben. Îi dau 50 de lei și ei și gataaaa fișa medicală.

Testul psihologic: ne rupem 1 oră din ședința de condus și mergem la o doamnă psiholog pe care instructorul o cunoștea. Făcusem chetă 40 de lei de persoană și intrăm cu tot cu instructor. Ne-a dat o grămadă de fișe și apoi trebuia să ne testeze reflexele. Menționez că eram băut, băut binișor când am făcut testul ăla. Mi-a ieșit numai aiurea. Se uita doctora la mine ca la nu știu ce specimen. Nu nimerisem nici la cea mai mică viteză să fac un punct ceva acolo. Asta e situația. Ce să-i faci. Și o văd pe ea că se pune la pupitru și începe. M-a bufnit un râs de nu m-am oprit nici când am urcat în mașină. Mă gândeam că oare am eu o problemă, că o să fiu praf la volan. Dar … a trecut repede când m-am trezit din beție.

Și uite așa am făcut 2 școli de șoferi, pentru mașini mici și pentru TIR-uri, absolvind doar una. De aici vă pot spune ceva. Cine aleargă după doi iepuri, abia prinde unul.