Viața mea este strict legată momentan de lentile. Ar fifost și mai bine dacă viața mea nu ar fi fost strict legată de așa ceva. Povestea lor, a ochelarilor, datează din anul III de facultate. Lucram foarte mult cu computerul, ca și astăzi dealtfel, însă atunci m-am hotărât să merg să-mi fac prima mea pereche de ochelari. De ce? Pentru că eu de mic am avut probleme de genul ăsta. Nu-s miop, pot merge fără ei dar obosesc de două ori mai repede.
Povestea lor este o chestiune familială, o boală preluată din moși strămoși, numai că eu, în plus la această așa numită boală sufăr și de un anumit tip de discromatie. Astfel încât culori foarte apropiate să însemne o singură culoare, lucru aflat când mi-am făcut prima pereche de ochelari. Anul acesta trebuie să schimb a 3-a pereche de ochelari și să sper că dioptriile au rămas cel puțîn aceleași.
Nu o să folosesc niciodată lentile de contact însă folosesc ochelari heliomati antireflexiv cu lentilă de plastic.
P. S.: Cine ghiceste cine e în imagine primeste gratitudine nemarginita și timp de o săptămâna un link în blogroll. Se exclude coltul vesel și cei care deja au asa ceva aici.
<img alt=”:P” class=”wp-smiley” height=”18″ src=”http://www.marincristian.ro/smilies/yahoo_tongue.gif” title=”:P” width=”18″/> eu iti pun cate vrei tu. Chiar azi o sa imi organizez blogroll-ul, o sa mai adaug ce mai am si fac categoria speciala coltul vesel. Asta e no. 1.