
Sentimentul nu-l pot descrie, e de la sumbru în sus…insa, te face să constientizezi ca fiecare clipa pe care o petreci cu cei din jur trebuie să te indemne să le spui mereu cât de mult tii la ei și cât de mult îi iubesti, nu trebuie lasat nimic pe maine, nici nu trebuie să gandim ca…”De, nu-i spun azi…o să-i spun maine ce vroiam să-i zic, ca este timp”, problema e ca..oricat am crede ca timpul e nemarginit, stupoare NU E..viata noastră e atat de trecatoare precum se trec florile vara și frunzele în miezul toamnei..
Am mai invatat un lucru astazi, să-i pretuiesc pe cei din jurul meu cât timp îi am, o să incerc să le spun mereu cât de mult inseamna pentru mine, pentru ca viata e scurta și nu stii în ce moment nu o să mai poti să le-o spui, iar gustul e amar și suferinta pe masura.
Să nu lasam ca viata să treaca pe langa noi fără să ne afisam sentimentele față de cei dragi, să nu uitam să ne cerem iertare atunci când gresim, și mai ales..să nu uitam să le spunem cât de mult inseamna pentru noi.

E trist ceea ce s-a intamplat, dar e bine ca s-a terminat cu bine. Ce a fost a fost. Ce va fi de-acum inainte conteaza cel mai mult!