Făceam o analiză globală a populației, a ceea ce fiecare civilizație a lăsat în urmă. Am ajuns la o concluzie destul de uimitoare. Japonezii fac totul ca la carte, tot ceea ce creează au viață aproape veșnică, și aici nu mă refer la electronice, mă refer la absolut tot ceea ce iese din mâinile lor. Mă gândesc la chinezi: ei pot copia orice, oricât de mare sau de mic este, oricât de simplu sau complex, îți fac o replică exactă. Israelieni, palestinienii: se află în război continuu de ceva vreme încoa; ambele state vor ceea ce este al lor. Până la urmă se va ajunge la un compromis STABIL. Europenii în general se luptă să ajungă ceea ce SUA este deja de foarte mult timp.
România, care de altfel face parte din Europa, se luptă să ajungă la nivelul Spaniei, Greciei, Italiei. Dar a pășit pe nisipuri mișcătoare încă din ‘92 – ‘93 și tot ce a mai rămas la suprafața este doar ciucurele fesului pe care-l poartă. Eu sper că într-o zi să o văd crescând, așa cum ar fi vrut și TATAIA să o vadă, vreau să intrăm în rândul lumii și noi românii. Vreau să se spună la TV, pe toate canalele lumii, “ România a inventat primul motor perpetuum din lume ” și nu “ România exportă țigani “.
Când spun că lumea e prea mică, o spun în sensul figurat, deloc propriu, cu toate că titlul mai potrivit ar fi fost dilatarea timpului în funcție de spațiu și dimensiune. Astăzi am aflat de la CMU Sema Park, în urma unui EKG – urmează și analiză sângelui, că am cardiopatie ischemică. Aceași boală care l-a răpus pe bunicul acum 17 ani.
Eu sincer nu ma asteptam la nimic. Nimic = asa cum sunt. Taras pe-o parte, grabis pe alta. Dar … in viata nimic nu e cum calculezi.