Am pentru toți o întrebare
Cine a inventat iubirea oare?
Știa măcar că în adâncuri doare?
Știa sau a aflat din întâmplare?
Știa că sufletul se-nmoaie
Precum pământul de la ploaie?
Știa că suferința este grea
Și foarte greu treci peste ea?
Vă spun ce cred! Că nu știa.
A inventat-o și-a lăsat-o așa.
Să afle toți; ca el și ea.
Că nu-i aiurea.
Și ce fac eu să dovedesc
Pentru persoana ce-o iubesc?
O să mut munți și mări din loc
Să-i dovedesc că nu-i un joc.
Să-i dovedesc că o iubesc
Fac totul să nu o rănesc.
Și îmi cer scuze când greșesc,
E-un gest firesc.
Și-aș face totul pentru ea
Să-i fie bine pe cărarea
Ce am ales-o amândoi
Și nu o să dau înapoi.
Am așteptat, aștept și tot voi aștepta
Și sigur o să vină clipa
Care de fiecare dată a venit
Și telefonul sună ostenit.
Și vreau să-ți spun că te iubesc
Și cum vrei tu îți dovedesc.
Și vreau să îți arăt că nu gândesc;
Iubita mea nu o să te dezamăgesc.