Scurta incursiune prin garajele Politehnicii a fost foarte benefică. Ajungând la garajul unde Cristian Dimitriu și pregătește mașina pentru următoarea etapă deconcurs, am datpestenimeni altul decât Nea Nicu Ceaușescu. Un tânăr bine, pe la 30 – 35 de ani cu un zâmbet ce-i ascundea incisivii ascuțiți. Stătea liniștit, rezemat de un calorifer cu masca de la mașină în mână. Privea către mine încercând parcă să-mi spună ceva. Bineînțeles, de cum l-am văzut nu am ezitat să intru în vorbă cu el. Doar a fost cineva odată.
Și-ncep interviul:
Eu: Sărut mâna tovarășe Ceaușescu!
Nicolae Ceaușescu: Să trăiești tinere șoim al patriei. Ce vânt te-aduce prin ascunzătoarea mea?
Eu: Tovarășe Nicu, am venit să pun la punct câte ceva la mașina tovarășului Cristi, dar vă văd cu masca aia în mână. Ce-ați pățit?
N. C.: Tinere șoim al patriei, am avut un incident și am auzit că aici este un inginer bun care lucrează la RATB, mă gândeam să îmi reproiecteze masca. Îl știi?
Eu: Dacă este vorba de B. Ionuț, da. Dar ce-i cu casca asta de pe masă?
N. C.: Particip la raliuri din când în când, luând înfățișarea lui Călin Popescu Tăriceanu. M-ai văzut pe-acolo?
Eu: Da… la VTM; nu?
N. C.: Da, la VTM tinere șoim al patriei. La VTM. Dar ia zi ți place ultima mea achiziție în materie de mașini de curse?
Eu: Asta deaici? DA! Estesuper. Prindeți 40 la oră cu ea lejer tovarășe! Să nu mai zic de tracțiune.
N. C. (zâmbind ironic): Asta, tinere șoim al patriei, mi-a adus gloria supremă în vremea mea. Cei contemporani cu mine erau invidioși!
Eu: Eheee tovarășe Nicolae, să știți că a fost și este o super mașină. Felicitările mele. Dar cu covrigeii ăștia ce faceți?
N. C.: Servește, te rog! De ziua patriei mamă, 23 august, fac o mică cinste acum, dar sunt cumpărate de atunci.
Eu: Tovarășe Nicu, mersi (servesc o mână)! Dar casca este fenomenală! Excelentă chiar și nu e de import din câte văd.
N. C.: Tinere șoim al patriei…
Eu: Puteți să-mi spuneți Vultur, am mai crescut în grad de atunci.
N. C. (zâmbind): Nu exista așa ceva pe vremea mea. Atunci erau… (îi retez vorba)
Eu: Tovarășe Nicu, mă scuzați că vă întrerup… haideți că eu trebuie să plec. Am puțină treabă. O să vă scot eu din anonimat tovarășe, iarăși. Nu vă faceți probleme! Apropo, l-au arestat pe tovarășul Vântu.
N. C.: Știu… cine crezi că l-a turnat la marinar?…
Eu:…sincer… nu știu, dar bravo lor… haideți că dacă începem discuția pe tema asta nu o terminăm nici la anul și chiar trebuie să plec tovarășe.
N. C.: O seară bună tovarășeCiupanezul. O seară bună și sper să ne revedem cât mai curând.