Aseară pe la orele 21: 00 m-am hotărât să vin de la Universitate cu autobuzul până înRegie. PROASTĂ ALEGERE! Am zis și eu să mai văd frumusețile Bucureștiului laluminabecurilor lui Oprescu. Iau 601 uitând că încă se mai lucrează la pasajul de cea mai mare anvergură din țară, respectiv pasajul Basarab și Splaiul este închis. Și merg cu 601 până la Știrbei Vodă apoi am luat o gură de aer până la statuia celui care a descoperit insulina strategic așezat lângă stația de RATB, respectiv facultatea de medicină.
Aici așteaptă linia special introdusă de Sorin Oprescu (sau subalternii săi) pentru a ajunge la Politehnică. Și așteaptă 30 de minute, așteaptă o oră. Orice om normal se gândea probabil să ia orice altceva care ducea măcar în apropiere, eu NU și NU. Așteptam 607. Am așteptat fix până la ora 22: 30 când a apărut neaoș din spatele unui troleibuz fără cea mai mică intenție de a opri în stație, asta pentru că l-am observat târziu și oprise aproape de intersecție.
Văzând cum stau lucrurile și că nenea încearcă să accelereze, am început cu apucăturile de acasă, zbierături și fluierături parcă eram pe maidan. Într-unfinaloprește la 100 de metri de stație, deschide ușile și urc. În autobuz decât eu și șoferul + vocea de la GPS. Liniște totală până la destinație. Cobor și încep să înjur printre dinți.
Astăzi o nouă incursiune, de data această pe la ora 14: 30, la spitalul universitar. Până acolo cu metroul, de-acolo am decis să văd în clar totul și să iau iarăși 607 să văd dacă iarăși circulă în gol. După aproape 45 de minute de așteptări, DA, autobuzul 607 era GOL. Din nou eu și cu șoferul, de data această cu radioul pornit. M-am postat în rolul de copilot și am așteptat liniștit sosirea la destinație.
Acum stau și mă întreb. La ce folos linia asta 607 dacă nu e folosită? Se consumă bani aiurea. Dar cine sunt eu să-i judec? Să facă fiecare ce vrea. Data viitoare când o să iau 607 în dreptul Palatului Cotroceni o să scotcapulpe geamul autobuzului și o să strig cât mă țîn plămânii: „ATAC CU BOMBĂ LA COTROCENI! „