Povestea lui Mobb

Mi-am pus deseori unele întrebări, cum ar fi cea de astăzi.. Ce este viața? Cum ar trebui să o trăim? Oare trebuie să o apreciem? Sau nu? Și m-am gândit la următoarea poveste: “Într-un lăcaș numit Timp, o entitate pe numele său Mobb, plictisită de faptul că secunde, minute, ore, se scurgeau iar ceasul său stătea în loc și nu pornea niciodată, și-a pus în minte următorul lucru, cum ar face el să repare ceasul?

Era singur, izolat, în jurul lui nu exista lume, era Mobb și-atât, doar niște copaci uscați se mai mișcau în bătăile vântului, și mai cădea din când în când câte-o frunză veștejită, topită de lumina soarelui.

Trec..zile, nopți nedormite, ochii lui Mobb se îndreptau spre ceasul său, nu știa cum să-l facă să meargă, a încercat să-l desfacă, stupoare, ceasul nu se desfăcea, era construit dintr-o bucată, și totuși cum era construit?

Ia un fier, încearcă să-l desfacă, nu reușește, la un moment dat se enervează zicându-și

“Dacă îl arunc, o să se spargă, și așa reușesc să-l desfac”, îl ia în mână și-l trântește cu toată puterea lui de pământ, ceasul nu se sparge, ci din contră dă semne că merge, începe să ticăie, Mobb era fericit, nu putea să-și creadă ochilor că îi merge ceasul, insă la un moment dat când să se uite mai atent ceasul se oprește.

Mobb rămâne uimit și cuprins de tristețe se pune să doarmă, așteptând ca în următoarea zi să aibă mai multă inspirație, iarăși trec zile, trec nopți, și nimic, stătea cu ceasul în mână, îl mai întorcea pe o parte, pe alta, și niciun răspuns.

Natura în jurul lui se destrăma, copacii mai aveau puțin și cădeau, plantele din jurul casei sale erau arse de soare, câmpul era pustiu, totul era morbid, soarele ardea atât de tare, era negru, dar lui nu-i păsa, el trăia doar pentru el și ceasul sau.

Adoarme la un moment dat, copleșit de căldura apăsătoare, și începe să viseze, începe să-i apară în vis o casă frumoasă, cu geamuri albe, înconjurată de copaci tineri și cu frunze verzi, în jurul casei o mare de flori colorate, câmpul plin de verdeață, soarele care ardea pe cer, un soare galben și nu negru că cel de până acum, iar lângă casă o fântână..

Deodată se trezește Mobb speriat, în jurul lui toate erau la fel, el era singur, casa lui nu era cea din vis, era o cocioabă mică ce stătea să cadă, copacii erau la pământ copleșiți și lipisiti de viață, natură era moartă, mai avea puțin și se dezintegra, dar vede ceva ce-i apăruse în vis-Fântâna-.

Se duce și ridică ușor capacul, timorat se uită în jos, ridică funia… trage cu putere..și rămâne uimit, în fântână era apă, apa care de mult nu mai curgea în ținutul său, își umezește mâinile și fața și zâmbește, avea apă!

Obsedat de visul în care totul era viu în jurul sau, începe Mobb să ia apă din fântână, începe să-și ude grădina, să ude iarba, să planteze flori, să-și aranjeze casa, s-o văruiască, să aibă grijă de copaci, să le taie ramurile.

Muncește Mobb zile, nopți, săptămâni, până termină, și ajunge la sfârșit, obosit…era noapte de-acum, se duce în cameră lui își agăță ceasul ce tot nu mergea pe perete, era epuizat, muncise încontinuu dar era fericit că terminase, se mai uită la detalii și după se așează în pat, să doarmă.

Închide ochii, adoarme… în timp ce dormea, iarba începuse să crească, copacii își reveneau, își îndreptau coloana, păsările începeau să zboare fericite, florile îți îmbătau privirea cu culorile lor nemaîntâlnite, câmpul și pajiștea renășteau, totul prindea viață și stupoare!!..ceasul de pe perete începe să ticaie, timpul începea să curgă.

În lumina dimineții o voce stranie se aude: ”Mobb, hai la masă, mai repede că trebuie să ajung la mama”, Mobb tresare, se uită pe perete, ceasul mergea!!!! Rămâne uimit, fuge repede afară, și o vede pe Ea, își vede VIAȚA, viața pe care Mobb o aștepta, viața de care Mobb fugise, nepasându-i de consecințe, și care..în urma trudei sale se întorsese la el, nu-i vine să-și creadă ochilor, casa își revenise, natura era atât de vie, încât te copleșea cu frumusețea ei..ceasul mergea, începuse să ticăie, în ținutul numit “ Timp ” începuse să curgă VIAȚA”

Morală: Nu lăsați viața să curgă pe lângă voi și încercați să o apreciați cât timp o aveți, pentru că nu știu dacă o să aveți ocazia, că și Mobb s-o reparați”

Acest articol este scris de EA, la fel și poza, facuta de mainile EI.