Modul de transport cu care alegem să ne deplasăm în oraș zi de zi, în mod direct sau indirect, independent de voința noastră, ne afectează calitatea vieții și sănătatea. De aceea este extrem de important să conștientizăm faptul că transportul public, în special tramvaiul, este cel mai simplu mod pentru a avea un oraș mai puțîn poluat și mai puțîn aglomerat. Însă pentru eficiență este nevoie nu numai de voință dar și de implicarea autorităților competente pentru a ofericălătorului un transport public atractiv și rapid. Astfel, Primăria București și Regia Autonomă de Transport Public București (RATB), autorități cu putere de decizie în sectorul transportului public, au practic obligația să asigure pentru locuitorii Bucureștiului un transport calitativ, eficient și cât mai ecologic. Însă pentru această este nevoie în primul rând de investiții pentru a dispune de un parc de vehicule performante și care să răspundă nevoilor de zi cu zi. Calitatea transportului public în București s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani prin achiziționarea de vehicule noi, însă din păcate, printre aceste vehicule noi nu se numără și tramvaiele, ci doar autobuzele.
Marile capitale europene, punând în practică exemplele din Carta Verde a Mobilității Urbane, și canalizează atenția dar și fondurile de care dispun către dezvoltarea de mijloace de transport durabile, promovând în special dezvoltarea transportului public pe șină. În Uniunea Europeană, peste 60% din populație trăiește în zone urbane și chiar dacă toate orașele europene sunt diferite, ele se confruntă cu provocări similare și sunt în căutare de soluții comune. Este nevoie și în București de investiții în vehicule de transport cât mai ecologice și cu un grad scăzut al consumului deenergie, precum tramvaiul sau troleibuzul. „Pentru RATB nu a fost aprobat bugetul pe 2009, darPrimăria Municipiului Bucureștiintenționează să demareze realizarea, în București, de tramvaie moderne, cu podea coborâtă, în parteneriat cu una din firmele producătoare de prestigiu din Europa”, ne-a declarat Gheorghe Aron, directorul general al Regiei Autonome de Transport Public din București. În confruntarea cu problemele privind mobilitatea urbană, cu implicații multiple și variate, un efort comun va permite încurajarea căutării de soluții inovatoare și ambițioase în materie de transport urban pentru a ajunge în situația în care orașele să fie mai puțîn poluate și mai accesibile.
Deși nu dispune de un parc de material nou, la standarde europene, ci doar în cea mai mare parte modernizat, totuși transportul cu tramvaiul este foarte apreciat de către bucureșteni, datorită rapidității, obținute prin reabilitări majore efectuate la calea de rulare a tramvaiului în Capitală, datorită minimei poluări și a siguranței în trafic.
„Acolo unde sunt condiții optime, de exemplu linia de tramvai 41 ce dispune de cale proprie și practic foarte puțîn se intersectează cu calea rutieră și are prioritate la semafoare, se înregistrează până la 100. 000 de călătorii pe zi. Deși intervalul de succedare dintre două tramvaie este de două minute și acest lucru se respectă foarte clar, fluxul de călători este atât de mare, încât cu greu poate fi preluată masa de călători, în condițiile de ritmicitate amintite” a precizat pentru Club Feroviar, directorul RATB, Gheorghe Aron.
O revenire considerabilă a tramvaiului
Tramvaiul este un mijloc de transport durabil din punct de vedere al costurilor de mentenanță și din punct de vedere al consumului scăzut de energie. De accea trebuie îmbunătățit și intens promovat în rândul cetățenilor.
„În prezent, pe plan mondial se constată o revenire spectaculoasă a tramvaiului ca mijloc de transport urban. Politicăde transport a Uniunii Europene, înscrisă în Carta Albă a strategiei pentru revitalizarea transportului pe șină, are ca obiectiv principal îmbunătățirea competitivității și promovarea acestui tip de transport ca fiind compatibil cu mediul înconjurător, în contextul unei dezvoltari durabile. Tramvaiele nu produc emisii poluante, iar în cazul unei infrastructuri modernizate, nivelul de zgomot și vibrații este redus. Pentru o bună exploatare a tramvaiului, modernizarea infrastructurii se impune ca o prioritate. Toate acestea au constituit argumente pentru elaborarea proiectului de modernizare a infrastructurii rețelei de tramvai în zona de sud-vest a Municipiului București. Proiectul a fost finanțat de către Banca Europeană de Investiții (BEI) și Consiliul General al Municipiului București (CGMB). Programul investițional a prevăzut modernizarea a 110 km cale simplă și a unui număr de patru depouri de tramvaie și s-a derulat în perioada 2002 – 2008”, a precizat Gheorghe Aron. Astfel, în București tronsoanele modernizate destinate transportului cu tramvaiul sunt Linia 41 Piața Presei Libere – Ghencea, Linia 31 Șoseaua Alexandriei – Piața Unirii, Linia 35 Strada Preciziei – Bulevardul Timișoara, Calea 13 Septembrie – Bulevardul Ghencea, Șoseaua Giurgiului – Șoseaua Viilor – Dr. Istrate, Strada 11 Iunie, Calea Ferentari – Prelungirea Ferentari, Calea Giulești -Strada Progresului – Trafic Greu. Au fost modernizate, de asemenea, următoarele depouri pentru tramvaie, Depoul Alexandria, Depoul Giurgiului, Depoul Dudești și Depoul Militari. La acest capitol, programele investiționale derulate de către Primăria București în colaborare cu RATB au avut un impact pozitiv vizibil asupra îmbunătățirii sistemului de transport public, în special cel cu tramvaiul.
„Transportul durabil reprezintă sistemul complet, care satisface necesitatea de mobilitate a populației, fără a deteriora factorii de mediu și sănătate, în condițiile în care consumurile de energie sunt eficiente. De aici se desprind cele trei laturi ale transportului durabil, mai exact calitatea serviciului de transport, protecția mediului și mai ales conservarea energiei”, a punctat Gheorghe Aron.
Începand din 2006, activitatea de modernizare a infrastructurii căii de rulare a tramvaielor a continuat cu fondurile de investiții alocate de CGMB. Astfel, în perioada 2006-2007 au fost modernizate tronsoanele Șoseaua Chitila, Bulevardul Nicolae Titulescu, Strada Dr. Felix, Șoseaua Progresul, între Răzoare și Șoseaua Viilor / Dr. Istrate, Bulevardul Mărășești și Bulevardul Octavian Goga, Șoseaua Colentina, Calea Moșilor, Bulevardul 1 Decembrie 1918, Șoseaua Olteniței, Bulevardul Iancu de Hunedoara precum și traseul Șoseaua Stefan cel Mare – Calea Dorobanți – Bucur-Obor. În 2008 a fost modernizat tronsonul Șoseaua Mihai Bravu – Calea Văcărești, de la Bucur-Obor -BIG Berceni. Din datele furnizate de către RATB, rezultă că în perioada 2008-2009 se modernizează tronsonul Strada Viilor, între Șoseaua Ștefan cel Mare și Piața Gemeni.
„A doua componentă a îmbunătățirii calității transportului public cu tramvaiele o constituie acțiunea de modernizare a tramvaielor care, fiind de generație mai veche, au fost supuse unui proces complex de modernizare pentru a fi aduse cât mai aproape de standardele actuale. Astfel, la RATB-URAC, prin procesul de modernizare a tramvaielor, sunt montate sisteme de frânare Hanning & Kahl, sistem de uși IFE cu deschidere automată, pantograf și contact de împământare Schunk, echipamente de informare vizuală, sistem de tracțiune cu chopper, sistem de dirijare în intersecții dar și comandă automată a macazului și a culorii semaforului. De asemenea, se aduc îmbunătățiri funcționale și estetice la pupitrul de comandă al conducatorului de tramvai cât și salonului de călători. Tot la RATB-URAC a fost construit un tramvai nou, modern – BUCUR LF – cu podea parțial coborâtă, care este în curs de omologare”, ne-a punctat directorul general al RATB Gheorghe Aron.