Bucureștiul zilelor noastre. Februarie 2010. Trecerea de pietoni de la stația de metrou Petrache Poenaru. Așteptam cuminte să treacă toate mașinile să nu se întâmple ceva. Un TIR trece aproape de bordură, loc cu gropi și gropițe pline de apă, și mă face fleașcă. Norocul meu că apa nu a ajuns și-n geacă la telefoane și că mă întorceam acasă de la muncă. Numărul nicidecum, înjurături de tot neamul, de vii, de morți, de răniți, de mame, de neam. Tot tacâmul.
Oare cine e de vină pentru această situație? Șoferii, pietonii sau firma care se ocupă de administrarea drumurilor?
Sunt un Don Quijote al zilelor noastre.