Picături din viața mea – 2

A venit vacanța de vară și aveam înainte mult timp. Câmpul, nu-mi era străin, încă de la grădiniță mergeam cu mamaia sau cu părinții. Mergeam pentru a le aduce apă și îmi plăcea să îmi fac de lucru prin țărână. Vorba aia cu te jucai cu puța-n țărână când eu făceam mai știu eu ce este chiar adevărată dacă vine de la cineva mai mare. Până când am pus mâna pe o săpăligă și am început să fac și eu ce făceau părinții. Acolo cât puteam. Îmi plăcea să merg la fasole la sapă și la cules. Fasolea este și a fost mâncarea mea preferată.

Țin minte că atunci la sfârșitul vacanței, se auzea prin sat un zvon că cine are mult pământ poate lua unul din tractoarele colectivului. Și-așa tata a luat un tractor, LEU, pe care și-acum îl avem. Era cea mai mare bucurie. În fiecare zi, până să înceapă școală eram plin de vaselină, ulei, motorină de la tractor. Stăteam pe el, îmi plăcea și încă îmi place să îmi bag nasul pe la el.

Am început clasa a ÎI-a și am început să mă descurc, să zicem așa. Era atunci în trend să ai joc tetris. Că aveai cu 1 că aveai cu 2 că aveai cu 999999 era super. Jucai la tetris până te plictiseai. Aveam unul care avea tetris și râmă. Și am făcut primul meu schimb în favoarea mea cu un coleg de la școală. A doua zi tacsu venise cu el de mână la mine la poartă și a început scandalul. Că fiu-tău l-a păcălit p-ăsta că-i mai mic și i-a luat jocul … că una că alta. Iar pedeapsă și vreo 2 palme. Spiritele s-au calmat și nu am mai vorbit vreo săptămână cu ăla.

Vacanța de iarnă și sărbătorile au venit și l-am așteptat pe Moș Crăciun o grămadă, țin eu minte. Frate-miu stătea în sufragerie și eu stăteam pe hol, la intrarea principală să vedem când vine să îi cerem cadouri multe, dacă se poate să-l jecmănim. Tentativă fără succes, am adormit înainte să apară el. Cert este că ne lăsase sub brad mașinuțe, din alea care se găseau la set. Machete de Porsche, Mazda, Chevy, etc. Și 2 super mașinuțe cu telecomandă. N-am ieșit din casă 2 zile. Mergeam cu mașinuțele târâș după noi. Făceam naveta la magazin și înapoi numai după baterii. Eram în culmea extazului. Ce portocale, ce banane, ce ciocolată … mașinuțele alea făceau toți banii.

Când am început școala am început fiecare cu ce ne-a adus moșul. Exaziati cu toții, grupul nostru de prietenii ne întâlneam la mamaia la poartă și căram toate mașinuțele și toate chestiile cu noi. Atunci am descoperit jocurile de noroc: liniuța, gropița și finanțe. Oftică, oftică și oftică. Eu eram cel mai ofticos dintre toți și aproape că pierdeam de fiecare dată. Până când la finanțe am descoperit o bucată de gresie super care lua tot. Am fost un AS vreo 2 săptămâni. Umblam cu punga de finanțe după mine. Aveam una d-aia de un leu. PLINĂ.

Spre sfârșitul școlii, când am aflat că eram nominalizat la premiul I, a trebuit să facem un mic spectacol. Astfel încât clasa noastră avea de ziua eroilor, care era fix de Înălțarea Domnului, onoarea de a se prezenta la monumentele de lângă cimitir să aducă omagi eroilor căzuți în război. Astfel încât a trebuit să învăț cântece patriotice. Ode, aduse eroilor. Țin minte că am cântat: “Deșteaptă-te române! ”, “Trei culori! ”, “Treceți batalioane, române, Carpații! ”, “Iancule mare” și piesa de rezistență: EU, am recitat o poezie, la prima vedere, și pentru un copil ca mine fără prea mare însemnătate, dar intonația cu care domnișoara învățătoare m-a învățat să o spun a făcut ca mulțimea să înceapă să plângă. Era o baladă foarte lungă în care se vorbea de un tată și soț care pleca la război și care nu se mai întorcea.

Gata cu zona războiului și să trecem în altă zonă, zona zero. Așa îi spuneam la locul nostru de joacă de la răscrucea din mijlocul satului. O șosea neasfaltata traversa o alta asfaltată. Noi, copii draci ce eram învățasem de la alții mai mari că dacă facem găuri în asfalt și punem catranul de la chibrit acolo și apoi batem cuiul explodează. Zis și făcut. Am strâns fiecare bani și am pornit la magazin. Am cumpărat vreo 5 duzini de chibrituri din care am făcut 120 de finanțe. 60 de 1 punct și 60 de 5 puncte, erau atunci chibriturile cu fluturi. Catranul l-am strâns într-o cutie de ness amigo găsită prin șanț. Cu bețele de chibrit rămase construiam căsuțe și le lipeam cu nămol.

Și-uite așa ne pierdeam zilele cu “bagabonții” prin sat și jucam iarna “fochei pe gheață”. Asta era distracția noastră.

Cuvinte cheie: apa, bingo, camp, inaltare, mamaia, ziua eroilor